fata draga,

Nu ma lasa sa imi apropii mana de a ta! In timp ce iti lungesti trupul in cada, te privesc cu o oarecare indiferenta. Am asteptat atat de mult sa se intample incat, acum cand iti privesc toate cele cu atentia unui ceasornicar, nu pot sa-mi dau seama decat ca sunt acolo unde le este locul. trupul tau emana un abur cald. Nu stiu unde imi era capul cand credeam ca nu voi fi in stare de nimic, ca nu voi fi capabila sa te privesc fara sa ma dau de trei ori peste cap.
E doar o dimineata lenesa de iarna si cafeaua asta e prea tare.

intrebari(?)

Sper ca imaginatia mea sa nu fi ajuns la menopauza inainte de vreme si sa ma trezesc acum, constriund un alt blog si reflectand asupra a ceea ce nu poate fi spus.
Ma intreb unde sunt ceilalti..

E prea multa liniste aici si eu nu stiu cu ce sa incep…

Despre gandurile inepuizabile…

Sa nu uitam ca primul pas spre un gand inepuizabil apare odata cu o imagine
Apoi gandurile o iau la fuga…spre portile desirate, impletite din nuiele…






Nimeni nu se intreaba ce e dincolo.




Poetii vorbesc despre decadenta. Iar gandurile lor sunt inepuizabile…