exercitii de aparentare (I)

in seara asta, in metrou, am observat una dintre cele mai insolite reprezentari a dragostei. daca m-ar ruga cineva acum, la 23:30 sa ii fac o fotografie care pentru mine simbolizeaza dragostea, cred ca as surprinde aceasta ipostaza: un frumos baiat, in sacou, care se privea in geamul fumuriu al usii metroului cu un aer usor narcisiac aranjandu-si nonsalant parul, tinand intr-o mana o cutie de bomboane si in cealalta o sticla de vodka.

.....................................................................................




ziua trec adesea pe langa un copac in forma de cilindru. nu am mai vazut pana acum un arbore de o asemenea etate, cu o pilozitate pana la radacina. prin septembrie, octobrie se auzea un tril strident, haotic de pasari in extaz. pentru ca ele faceu dragoste. fiecare pe creanga ei. creanga deasupra creanga, cioc lipit de cioc. si acel tril nu era decat grupul pasarilor care si-au luat libertatea de a-si petrece o parte din viata lor de zburatoare nelinistite intr-un bordel, destul de neconventional, de altfel.


....................................................................................

maria elena

Imi e dor de tine, maria elena
noaptea, cand zgomotul din calorifer
imi aminteste de lacul lebedelor\
de buzele tale aspre in noiembrie,
de leaganul din spatele casei
de vocea ta de pasare suava
intr-o dupa-amiaza umeda
cand stateai in fata mea
goala
acum imi dau seama ca
imi e dor de tine, maria elena.

karl

Intr-o seara, Karl gasise scris incifrat pe un servetel: "prietenia dureaza atat cat ii ia unui baietel pofticios sa sparga o crusta de zahar ars..."

Karl s-a intristat amintindu-si de L.

Le Concert

Vezi mai multe video din Film


Intr-adevar, un film extraordinar

pe noi (ne)

Pe noi ne indeparteaza frazele interminabile de pe messenger
Jumatatile de cuvine aruncate intre un drum cu autobuzul si sarmele electrice_firedeparlipitepecer
Lampa care iti lumineaza serile
E mai puternica decat
a mea
lasa pe hartiile albe dungi rosiatice
pe noi ne indeparteaza fiecare ceasca de cafea
bauta
in singuratate
dimineata….

Despre zilele mici

Zilele mici
Sunt
acelea in care
nu am chef de nimic
Viata isi urmeaza cursul
pe benzile rulante
ale supermarketurilor
Sunt
cubul subacvatic
al
marilor linistite.
Incalcita de
Societate - buruiana (Rozamunda)

Colectionez
Mici bijuterii spirituale
De exemplu
Azi l-am intalnit pe willy ronis


fotografie:"Le Nu Provencal" 1949 - Willy Ronis

Camera bovaricei

In mintea mea mustesc toate cartile pe care le-am citit. Ma infioara mireasma lor apsatoare. Aceea care s-a asezat acum langa mine, pe fotoliu, a fost atinsa de bovarism.
Agonie.
Bovarismul e si el un soi de nebunie, un fel de anulare a identitatii. Devii un instrument nefericit al cuvantului, poate prea vrajit. Ramai un personaj schizoid, etern nemultumit de realitate, de cei din jur si nu te mai poti adapta. Esti un calator apatrid. Lumea pe care ti-ai fixat-o ca destinantie are o consistenta volatila. Esti o zeitate ratacita. De aici, poate, o dulce iluzie a libertatii; o libertate controlata. Iti poti permite luxul ca intr-o dupa-amiaza sa iei pranzul cu doamna T sau sa gusti voluptos din fructele pamantului. Poti pasi nestingherit in saloanele Marchizului de Sade, te poti imbaia cu matroanele lui sau ii poti mirosi parfumurile lui Proust. Cu toate astea resimti inautenticul.
Poate ca inautenticul din noi este acela care nu ne lasa a fi fericiti.